România n-a fost niciodată o singură poveste.
Peisajele pentru care vii aici — biserici fortificate, porți de lemn, mănăstiri pictate, sate pescărești în Deltă — au fost construite de multe popoare care au trăit unele lângă altele timp de secole. Cam unul din zece cetățeni români aparține azi unei minorități etnice. Să călătorești știind asta face fiecare sat mai ușor de citit — și fiecare cină o conversație mai bună.
Scriem despre comunități vii, nu despre exponate de muzeu. Acolo unde legăm un loc, gazde și ghizi din comunitatea însăși fac parte din felul în care planificăm vizita.
Sașii transilvăneni
Coloniști de limbă germană, chemați de regii Ungariei din secolul al XII-lea să apere și să cultive frontiera de sud-est a Europei. În opt secole au construit unul dintre cele mai uimitoare peisaje culturale ale continentului: circa 150 de biserici fortificate păstrate și orașele cu ziduri care au dat Transilvaniei numele german — Siebenbürgen, „șapte cetăți”. E moștenirea pentru care vin cei mai mulți oaspeți în Carpații de sud — și povestea pe care regiunea noastră o spune prima.
Orașele sunt intrările mari. Brașovul (Kronstadt) s-a îmbogățit din comerțul peste pasuri cu Țara Românească și a ridicat Biserica Neagră — cea mai mare biserică gotică între Viena și Istanbul — la câteva străzi de văile noastre. Sibiul (Hermannstadt), vechea capitală săsească și Capitală Culturală Europeană în 2007, te privește prin „ochii” din acoperișuri. Sighișoara (Schäßburg) e cea mai frumoasă cetate medievală încă locuită a Europei, sit UNESCO, iar Mediașul, cu Turnul Trompeților înclinat, și Bistrița spun aceeași poveste în piețe mai liniștite, cu arcade.
Apoi satele — aproape fiecare adunat în jurul unei biserici fortificate în care întreaga comunitate putea rezista unui asediu: grâne în turnuri, slănina fiecărei familii în „turnul slăninii”. Șapte dintre aceste biserici de sat sunt patrimoniu mondial UNESCO, printre ele Viscri, făcut celebru de casele de oaspeți ale regelui Charles III; Biertan, timp de trei secole scaunul episcopilor sași; și Prejmer, lângă Brașov, cea mai puternică dintre toate, cu vreo 270 de cămăruțe de refugiu în inelul de zid.
Comunitatea însăși aproape a dispărut în secolul XX — deportările din război, apoi Ceaușescu vânzând la propriu vize de plecare către Germania de Vest, apoi marele exod de după 1989. Au rămas sub 15.000 de sași, dar satele sunt orice, numai moarte nu: fundații precum Mihai Eminescu Trust și Fundația Biserici Fortificate le restaurează casă cu casă, emigranții se întorc în fiecare vară la întâlnirile satului, iar o generație nouă — sași și români deopotrivă — redeschide curțile vechi ca pensiuni. Multe dintre gazdele noastre spun povestea la prima mână, la propria masă din bucătărie.
Brașov Old Town
Sighișoara Citadel
Sibiu Old Town
Viscri Fortified ChurchBiertan Fortified Church
Prejmer Fortified ChurchAlte locuri săsești care merită ocolul
Saschiz — turn UNESCO după modelul Sighișoarei, cu o cetate țărănească pe dealul de deasupra
Câlnic — cetate țărănească UNESCO, pe care adesea o ai doar pentru tine
Valea Viilor — biserică fortificată UNESCO, adânc în vechea țară a vinului
Mălâncrav — cea mai mare comunitate săsească rămasă — fresce gotice și livezi de meri de patrimoniu
Cisnădioara — bazilică romanică austeră pe deal, de pe la 1200, lângă Sibiu
Hărman — biserică fortificată lângă Brașov, cu o rară capelă pictată în turn
Alma Vii — cetate restaurată cu grijă, cu un mic muzeu al comunității
Rupea — cetate stratificată pe deal, la jumătatea drumului Brașov–Sighișoara
Maghiarii & secuii
Cea mai mare minoritate din România — peste un milion de oameni, concentrați în Transilvania. În Ținutul Secuiesc (Harghita, Covasna) maghiara e limba străzii, băile minerale aburesc lângă lacuri vulcanice, iar tradiția porților sculptate e vie. Lacul Sfânta Ana stă în inima lui.
Romii
A doua minoritate ca mărime, aici de peste șase secole, cu tradiții meșteșugărești vii — căldărari, cărămidari, muzicieni ai căror lăutari au modelat însuși folclorul românesc. O comunitate prea des redusă la clișee; lucrăm cu inițiative conduse de romi acolo unde oaspeții vor o întâlnire autentică, nu un spectacol.
Lipovenii din Deltă
Ruși de rit vechi care au fugit de reforma religioasă în secolul al XVIII-lea și s-au așezat în Delta Dunării. Satele lor — cu stuf pe acoperiș și obloane albastre — sunt și azi coloana pescărească a Deltei, iar un barcagiu lipovean e cel mai bun ghid pe care îl are labirintul.
Patrimoniul evreiesc
Înainte de Al Doilea Război Mondial, România avea una dintre cele mai mari comunități evreiești din Europa. Sinagogile din București, Oradea și Sighet și casa memorială Elie Wiesel din Maramureș păstrează o poveste care aparține oricărui tur onest al nordului.
Mergi mai departe
Călătorește cu respect
Spune-i concierge-ului ce te interesează — te punem în legătură cu gazde și ghizi chiar din comunități.